GRIGORE VIERU
(1935-2009)
Limpede ca lacrima
Lui Mihai Cimpoi
Mamă și copilă și crăiasă –
Astfel este Limba cea de-acasă!
Mamă și regină și Fecioară –
Astfel este Limba cea din Țară,
Limba Română!
De departe vine – din colinde,
Din Psaltiri și din condeie sfinte.
Ei îi îndrăgim întâi scânteia
Și doar după Ea iubim femeia.
Limba Română!
În privirea Ei întâia oară
Am văzut c-avem și noi o Țară.
Și în cântul Ei urcând Parnasul
Auzirăm Țării noastre glasul.
În Limba Română!
Dacă hoarde ne-au prădat păgâne,
Am găsit în ea și foc și pâine.
De-ar seca și Mureșul și Prutul,
Tot în ea ne-am dibui-nceputul –
În Limba Română!
Câini de gheată și dulăi de piatră
De din zări spurcate o mai latră.
Ci în zarea Ei cea rourată
Mari oștiri de lumânări se-arată –
În Limba Română!
Privegherea – Ea. Tot Ea – și somnul.
În cuprinsul ei cântam pe Domnul,
Umplem vremii cu luceferi hăul
Și iubim și ne-nfruntăm cu zmăul.
În Limba Română.
Ard pe cruce urmele de sânge,
Dar urcăm și cazna nu ne frânge.
Și chemăm prin volburi viitorul
Și-ntruparea lui e Ea. E dorul
Limbii Române.
Niciodată! Știm că niciodată
Steaua Ei de aur n-o să cadă,
Peste românime-o să lucească
Limba Română!
Din volumul Cele mai frumoase poezii, 2009
Lucrare din expoziția: Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu // 31 Aug 2020 – 31 Aug 2021