GRIGORE VIERU

(1935-2009)

Limpede ca lacrima

Lui Mihai Cimpoi

Mamă și copilă și crăiasă –

Astfel este Limba cea de-acasă!

Mamă și regină și Fecioară –

Astfel este Limba cea din Țară,

Limba Română!

De departe vine – din colinde,

Din Psaltiri și din condeie sfinte.

Ei îi îndrăgim întâi scânteia

Și doar după Ea iubim femeia.

Limba Română!

În privirea Ei întâia oară

Am văzut c-avem și noi o Țară.

Și în cântul Ei urcând Parnasul

Auzirăm Țării noastre glasul.

În Limba Română!

Dacă hoarde ne-au prădat păgâne,

Am găsit în ea și foc și pâine.

De-ar seca și Mureșul și Prutul,

Tot în ea ne-am dibui-nceputul –

În Limba Română!

Câini de gheată și dulăi de piatră

De din zări spurcate o mai latră.

Ci în zarea Ei cea rourată

Mari oștiri de lumânări se-arată –

În Limba Română!

Privegherea – Ea. Tot Ea –  și somnul.

În cuprinsul ei cântam pe Domnul,

Umplem vremii cu luceferi hăul

Și iubim și ne-nfruntăm cu zmăul.

În Limba Română.

Ard pe cruce urmele de sânge,

Dar urcăm și cazna nu ne frânge.

Și chemăm prin volburi viitorul

Și-ntruparea lui e Ea. E dorul

Limbii Române.

Niciodată! Știm că niciodată

Steaua Ei de aur n-o să cadă,

Peste românime-o să lucească

Limba Română!

Din volumul Cele mai frumoase poezii, 2009

Lucrare din expoziția: Omagiu Limbii Române: scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu // 31 Aug 2020 – 31 Aug 2021