Pursuit of Beauty with Elena Bria (VR)

Expoziţia „Pursuit of Beauty“ curatoriată de Natația Șmurgun și Iosif Șaț prezentă 23 de lucrări ce oferă o privire mult mai cuprinzătoare asupra creației actuale a artistei Elena Bria, numită des „pictorița Încoronării“, pentru că şi-a uluit profesorii de la Sankt-Petersburg pictându-i pe Regele Ferdinand şi pe Regina Maria într-o pânză de dimensiuni uriașe.

Un element cu totul inedit al acestei expoziții virtuale este prezența, pe „panoul“ de deschidere şi „intrare“ în expoziție, a imaginilor performance-ului coordonat de regizorul de teatru Iosif Șaț şi inspirat de opera lui Dostoievski, de la naşterea marelui scriitor împlinindu-se anul acesta 200 de ani. Sprijinit de curatoarea expoziției, Natalia Șmurgun, regizorul basarabean a văzut legătura dintre „personajele“ pictate de Elena Bria, unele cu o puternică alură de belle epoque, şi lumea lui Dostoievski din aceeaşi perioadă (Sankt-Petersburgul, oraşul prin excelență al clasicului rus, este şi cel în care a studiat, la Academia de Arte „Ilia Repin“, Elena Bria), făcându-l astfel pe Dostoievski „contemporanul nostru“, după expresia consacrată a teatrologului Jan Kott. Îndrumarea dată de regizorul Iosif Șaț tinerilor actori de la compania particulară Unteatru – Mihaela Trofimov, Cristina Casian, Florina Gleznea şi Lari Giorgescu – s-a constituit într-o amintire de neuitat pentru aceştia, avându-şi rădăcinile în strălucita tradiție a teatrului clasic rus. Au fost alese de către cei doi curatori pagini din următoarele cărți dostoievskiene: „Crimă şi pedeapsă“, „Idiotul“ şi „Fraţii Karamazov“ (legenda Marelui Inchizitor), totul fiind pus sub semnul binecunoscutului dicton dostoievskian: „Frumusețea va salva lumea“. Frumusețea picturii Elenei Bria, în speță.

În vârstă de 28 de ani, Elena Bria este una dintre cele mai „misterioase“ reprezentante ale artei basarabene contemporane, valoarea ei artistică fiind însă dincolo de orice îndoială. Se revendică de la nume relativ obscure din istoria artei, precum spaniolul Sorolla sau suedezul Zorn, dar principala sa influenţă, pentru oricine îi vede pentru prima dată lucrările (live sau „în reproducere“), este cea a pictorului american John Singer Sargent (1856-1925), făcut încă o dată celebru de romanul recent al lui Julian Barnes, „Bărbatul cu haină roşie“. Ceea ce înseamnă că Elena Bria este o pictoriţă în toată puterea cuvântului, cu accente tradiţionale („retro“ sau de belle époque, mai exact) şi, în acelaşi timp, extrem de modernă, posesoare a unei „tuşe“ picturale unice, care-a învăţat bine lecţia lui Corneliu Baba şi-a tuturor marilor pictori români care-au precedat-o.

„Trăind în peisajul psihologic petersburghez, în atmosfera căruia s-a păstrat mult din acel «spirit dostoievskian», am început să îi înțeleg mai bine cărțile lui Dostoievski. Fără îndoială, acest oraș are o mare influență asupra celor care intră în contact cu el“, spune Elena Bria, într-un interviu revelator luat de curatoarea Natalia Șmurgun, „trasându-şi“ astfel una dintre principalele trăsături psihologice, ale sieşi şi ale artei sale. Într-adevăr, „lucrările Elenei Bria, când le priveşti, par că te duc într-o «altă lume», proustiană sau turghenieviană, cea despre care personajele lui Cehov se întrebau cum va arăta peste 100 de ani. Abordarea pictoriţei este însă una foarte modernă, de «ochi» care filtrează tradiţia şi istoria prin propria-i cultură şi sensibilitate, pentru că cei 100 de ani au trecut, iar o Elena Bria este next generation a picturii europene“, spune, despre arta pictoriţei, criticul de artă Doinel Tronaru.

Mai multe despre proiectul „RoART goes virtual“

Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este un proiect cultural care propune publicului o experiență virtuală de întâlnire cu arta, prin intermediul realității virtuale. În perioada aprilie – octombrie 2021, Asociația pentru cultură și arte Arbor va lansa cinci expoziții de artă în Realitate Virtuală ale unor importanți reprezentanți ai artei contemporane românești, reprezentanți ai generației tinere: Maia Ștefana Oprea, Giuliano Nardin, Elena Bria, Theodor Grigoraș și Virgil Scripcariu. Expozițiile vor fi accesibile pe site-ul de expoziții virtuale din România www.theopen-art.com, iar în scurt timp și de pe ochelari VR, Oculus Quest.

Proiectul „RoART goes virtual“ își propune să familiarizeze publicul cu o nouă experiență culturală, iar mediul artistic cu avantajele pe care le oferă tehnologiile de Realitate Virtuală în contextul promovării produselor culturale.

Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este organizat cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti și este cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Mai multe despre expozițiile virtuale de pe www.theopen-art.com

Galeria VR de pe platforma Theopen-art.com are o suprafață de 300 mp virtuali, distribuiți în 5 spații expoziționale, care pot găzdui expoziții de pictură, sculptură, fotografie, multimedia. Expozițiile VR pot fi accesate de pe orice calculator sau tabletă cu browser de internet, iar prin acestea se poate naviga cu ajutorul mouse-ului și al săgeților. Pentru o experiență deplină oferită de realitatea virtuală, se recomandă însă vizitarea expozițiilor de artă și de pe dispozitive speciale VR, ceea ce va fi posibil în curând.

În lunile august-decembrie 2020, au fost realizate de către galerista (fizică și „virtuală“) Victoria Nagy Vajda şase expoziții VR: „INSIDE“ de Diana Tudose, „OMAGIU LIMBII ROMÂNE – Scriitori basarabeni în opera artistei Valentina Rusu Ciobanu“, „Woman Unchained“ de Irina Greciuhina, „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naştere“ (varianta virtuală a expoziţiei de la Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suţu), împreună cu atelierul VR al Valentinei Rusu Ciobanu („geniul picturii basarabene“), o reconstrucție a atelierului identică cu realitatea, şi, la sfârșit de an, „This Present Past“ a artistului Vadim Creţu. A urmat, la început de an, „Mark Verlan. Marioka Son of Rain“ a regretatului mare artist Mark Verlan (imediat după decesul acestuia), curator Natalia Şmurgun, și, în luna februarie a acestui an, „GIUVAIERGERIE ANTICĂ. Comorile Muzeului Național de Istorie a Moldovei“, expoziție documentară realizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei. De curând, au fost lansate expozițiile „On the Naturalness of Things“ / „Despre naturalețea lucrurilor“ a artistei Maia Ștefana Oprea, curator Ana Sultana Cipariu, şi „Nuntă, bal și spital“, de Giuliano Nardin, curator Doinel Tronaru. În total, zece expoziții au putut fi vizionate până acum pe Theopen-art.com, iar actuala expoziție, a Elenei Bria, este cea de-a unsprezecea.

Platforma Theopen-art.com (www.theopen-art.com) a fost lansată pe 21 august 2020 și are drept scop susținerea și promovarea pe online a artiștilor din spațiul cultural românesc. Platforma a fost creată de Asociația pentru cultură și arte Arbor și instituția satelit de la Chișinău, Arbor Institute for Culture, cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției din Republica Moldova, de pe lângă Ambasada Elveției. Este deschisă artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului, dar și pentru artiști internaționali. Mai multe detalii, la acest link: https://www.theopen-art.com/a-fost-lansata-platforma-theopen-art-com-de-sustinere-si-promovare-a-artistilor-din-republica-moldova-si-romania/.

Augmented Space Agency se prezintă ca exploratori ai frontierelor virtuale, arhitecți ai spațiilor augmentate și designeri ai noilor experiențe mediate digital. Viziunea lor caută să depășească barierele dintre spațiul fizic și cel virtual prin intermediul soluțiilor tehnologice inovativ creative a noilor tehnologii media. Demersul lor aflat la intersecția dintre artă și tehnologie oferă un spectru variat de soluții tehnologice AR, VR, MR, noi forme de conținut audiovizual, experiențe imersive și interactive cu o gamă largă de aplicabilitate.