BUCUREŞTI | Scris de Aura Marinescu
Un număr de 28 de lucrări ale peisagistului neconvenţional Vadim Creţu, supranumit „pictorul Casei Regale“, expus până pe 24 ianuarie la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), se regăsesc începând de marţi şi în expoziţia VR „This present past“, curator Victoria Nagy Vajda, „vernisată“ virtual pe platforma TheOpen-Art.com. Este a cincea expoziţie în „realitate virtuală“ găzduită aici, alături şi de reconstrucţia virtuală a atelierului pictoriţei Valentina Rusu Ciobanu.
Expoziţia „This present past“ a fost încărcată de Augmented Space Agency, la adresa https://www.theopen-art.com/exhibition/this-present-past/, în singura galerie virtuală din România şi Republica Moldova (expoziţiile VR sunt accesibile de pe calculatoare şi ochelari VR Oculus Quest).
Sunt prezente mult mai multe lucrări decât în expoziţia fizică de la Arbor.art.room, ceea ce oferă o privire mult mai cuprinzătoare asupra creaţiei actuale a lui Vadim Creţu, considerat adesea „un Ruisdael român“, sau chiar „un Millais al României“.
Accesibilă cu ochelari VR sau de pe laptop, galeria virtuală oferă senzaţia unei „plimbări“ în voie prin sălile unei galerii sau a unui muzeu, existând chiar şi posibilitatea apropierii şi a „atingerii“ lucrărilor expuse.
Pe 12 decembrie, în spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), a avut loc deschiderea expoziţiei „The Severed Garden“ a peisagistului neconvenţional Vadim Creţu (perioadă de vizitare: până pe 24 ianuarie 2021), o inedită propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru (au fondat şi coordonează compania Teatrul Independent unteatru).
Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale în toamna acestui an, prin două expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie): „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru) şi „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi).
De data aceasta, noua propunere artistică a Victoriei Nagy Vajda a fost un peisagist neconvenţional, Vadim Creţu (originar din Republica Moldova, dar format la Bucureşti, în atelierul maestrului Ştefan Câlţia), remarcat prin marea cantitate de lucrări comisionate de Casa Regală a României, ceea ce l-a făcut să fie considerat „pictorul oficial“ al acesteia. Peisagistica sa de înaltă clasă artistică i-a atras renumele de „un Ruisdael român“, dar pictura lui Creţu are ecouri şi din artişti prerafaeliţi, precum John Everett Millais. Pictează în general grădini, adevărate labirinturi vegetale, încâlcite şi prolixe, dar şi selve teutone, întunecate şi neliniştitoare, de un gotic tipic germanic. Peisajele silvane din această expoziţie constituie deja o revelaţie pentru iubitorii de artă bucureşteni.
Acceptând atrăgătoarea propunere a galeristei, curatorii Andrei şi Andreea Grosu au venit cu elemente din artele pe care le stăpânesc cel mai bine, realizând astfel în spaţiul Arbor.art.room un neaşteptat şi de neratat dialog al artelor. Titlul expoziţiei le-a fost sugerat de versurile piesei „The Severed Garden“ a celebrei trupe The Doors (avându-l ca lider şi vocal pe genialul Jim Morrison): „They are waiting to take us / into the severed garden“.
Fundalul sonor este asigurat de cântecul The Doors, cu variaţiuni ale celebrului Adagio in G Minor compus de Albinoni. Soţii Grosu au remodelat spaţiul Arbor.art.room pentru „recrearea atmosferei din primul strat al operei artistului“, dorindu-şi ca singurele puncte luminate să fie tablourile. „Galeria devine un spaţiu adânc în care imersiunea este posibilă chiar dacă priveşti cu nasul lipit de geamuri. Un cadru întunecat pentru întunericul din spatele peisajelor vii ale artistului. Iar coloana sonoră este The Doors, pentru că e un continuu recital de poezie ascuns în acorduri“, spun Andrei şi Andreea Grosu.
„Arta e dezbătută dintotdeauna. Poate că asta este menirea actului artistic, să nască păreri, senzaţii, polemici aprinse. Să nască ceva în oameni. Pe lângă toate acestea, arta mai face un lucru valoros: emoţionează. Emoţia e tot ce ne dorim în faţa operei de artă.
Vadim Creţu creează un eseu în imagini despre o lume nevăzută, o lume care ascunde întuneric în fiecare colţ neatins. Primplanul acestor spaţii imaginate este o coordonată pentru ce am învăţat că înseamnă viaţa. Dedesubturile acestui univers fascinează obsesiv la o privire atentă, ascunzişurile necunoscute care transpar din spatele celor mai vii aşezări de pe pământ ne înspăimântă până la pietrificare şi ne prefac în statuile din mijlocul pădurii sale. Întunecimea care pândeşte de după fiecare înfăptuire verde conduce spre lumea tragediei antice, din care parcă descind siluetele statuare purtătoare de voci neînsufleţite ale păcatelor, care ne vor tulbura neîntrerupt. Arta lui Vadim Creţu emoţionează. Te simţi infirm şi neajutorat în faţa ei. Îţi răscoleşte toate simţurile, te posedă şi te subjugă cu o forţă neghicită. Te trezeşti cu tine faţă în faţă. Singur”, spun Andrei şi Andreea Grosu.
