SERAFIM SAKA

(1935-2011)

„Alfabetul românesc n-a fost doar efortul scriitorilor, a fost unul general, instinctiv, al întregului popor. S-a strigat la toate mitingurile și pe toate străzile LIMBĂ și ALFABET și asta dintr-o adânc simțită necesitate, alfabetul și limba fiindu-ne ultimul colac de salvare în care ne puneam speranța. Da, alfabetul este veșmântul limbii, precum s-a spus, eu cred însă că este mai mult. În afonele realități ale Basarabiei rusificate, alfabetul latin este scut și filtru pentru limba română vorbită aici. Dacă-l aveam, alfabetul latin ne-ar fi ocrotit vorbirea de atâtea și atâtea impurități lingvistice. Copiii noștri scriu, azi, cu literă latină de parcă s-ar da cu patinele într-o iarnă în care ninge ca în pastelurile lui Alecsandri. Bucuria și dragostea lor pentru acest alfabet mă înseninează și mă fac să cred că, odată și odată – și asta nu într-un timp îndepărtat, cum zic unii –, alfabetul va primeni tot ce este sonor și scriere aici.”

„La această întrebare – ce facem cu râpa? – răspunsul trebuie să vină acum de pe amândouă malurile”, interviu acordat Georgetei Adam, 1991